In 16 august il praznuim pe Sfantul Martir Constantin Brncoveanu, domnitor al Tarii Romanesti, impreuna cu cei patru fii ai sai – Constantin, Stefan, Radu si Matei – si sfetnicul Ianache.

De legea mea crestina nu ma las!

Descendent al voievozilor Matei Basarab si Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu a domnit in Tara Romneasca intre anii 1688-1714. Ramas orfan de timpuriu si crescut de unchiul sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai nvatat boier al vremii sale, viitorul domnitor a primit o educatie stralucita. A ocupat inalte dregatorii inca din anii tineretii, iar in 1688, dupa moartea lui Serban Cantacuzino, inteleptul si destoinicul Constantin Brncoveanu a fost inscaunat domn al Tarii Romnesti. In timpul domniei sale au fost inaltate multe ctitorii, printre care bisericile de la Potlogi si Mogosoaia, Manastirile Hurezi, Brancoveni si Palatul Brancovenesc de la Mogosoaia. Averea sa imensa (pentru care turcii il numeau Altn Bei, printul aurului), nesupunerea fata de Inalta Poarta si intrigile de la curte i-au grabit sfarsitul. In martie 1714 este mazilit, dus cu familia la Istanbul si intemnitat n Edicule (Sapte Turnuri), unde mai multe luni de zile va fi torturat pentru a marturisi unde-si tine banii. Turcii nu s-au multumit numai cu averea lui – in urma cumplitelor torturi la care a fost supus, i-au smuls semnatura pentru aurul depus la Venetia -, ci au cerut domnitorului, celor patru fii ai sai si sfetnicului Ianache sa se lepede de credinta stramoseasca si sa treaca la Islam. Pentru refuzul lor au fost condamnati la moarte si decapitati. La 15 august 1714, cnd mplinea 60 de ani, iar Doamna Marica si serba onomastica, condamnatii au fost dusi la locul de osnda. Li s-a oferit viata in schimbul trecerii la mahomedanism. Imbarbatandu-si fiii si ginerele sa aiba curaj in fata mortii, domnitorul a refuzat spunand: …De legea mea crestina nu ma las! Pamntul tarii mele l-am umplut cu biserici crestinesti si acum, la batrnete, sa ma nchin n geamiile voastre turcesti? Nu, mparate! Mosia mi-am aparat, credinta mi-am pazit. n credinta mea vreau sa nchid ochii, eu si feciorii mei! Trupurile martirilor au fost aruncate in mare, apoi au fost culese de crestini si ingropate in Insula Halki. Doamna Marica va aduce pe ascuns in tara, in anul 1720, moastele celor ucisi si le va adaposti in Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti. Sfntul martir Constantin Brncoveanu, unul dintre marii domnitori ai romnilor, a ramas n amintirea tuturor generatiilor ca ii”Brncoveanu Constantin, boier vechi si domn crestin.ii”

Obiceiuri. Traditii

Luna august

Popular: augustru, agust, aust, ogust, maselar, gustar, gustea, secerar; Macavei cap de post

Sfaturi pentru agricultori

Se ara pentru semanaturile de iarna si se zdrobesc glodurile (bulgari de pamant) de pe camp. Se imprastie gunoi pe campurile cu semanaturi de iarna. Se separa oile de miei. Meiul, dupa ce s-a copt, se taie si se pune la uscat. Se seamana pentru iarna patrunjel, spanac si telina. Se sapa in jurul pomilor mai tineri. Se aduna semintele coapte de la legume, se curata, se pun in saculete si se atarna in cui. Se termina seceratul ovazului si se seamana rapita. Cand albinele stau prea mult pe afara, e semn ca n-au ce lucra. Stupii fara matca se impreuna cu altii mai slabi. Pentru a avea rod bun, se pliveste via; fructele si fasolea se pun la uscat, pentru iarna. Se repeta oculatul (altoitul) pomilor la care n-a prins altoiul de prima data. Se pun proptele la pomii prea incarcati si se raresc poamele prea dese, ca sa se poata coace. Se ara pentru toamna, iar la sfarsitul lunii se poate semana. Se aduna samburi de la toate fructele.

Semnele vremii

Cand cocostarcul cloncane, e semn ca va ploua. Cu cat sunt mai multe alune, cu atat iarna ce vine va fi mai grea. Daca in august nu este caldura, fructele raman necoapte. In luna lui gustar, pleaca cocorii si randunelele in stoluri.

Arietul

 Arietul, sau alesul oilor, este sarbatoarea care se praznuieste la o zi dupa coboratul oilor de la stana. In Mehedinti, spre sfrsitul lunii august, dupa ce coboara oile din munte, proprietarii si aleg oile din turma, primesc brnza ce li se cuvine, platesc ciobanii si ncheie socotelile cu baciul. Arietul se termina cu o mare petrecere, la care participa, cu mncare, bautura si voie buna toti proprietarii de oi. In alte zone, sarbatoarea se tine la alte date calendaristice, purtand alte nume: Alesul, Rascolul oilor etc.