Herbert Lottman, un exeget american specialist in avangarda artistica europeana a consacrat nu demult un eseu biografic pictorului si fotografului Man Ray (1890-1976), carte aparuta la Ed. Hachette sub titlul Man Ray in Montparnasse.

Fiu al unor imigranti evreo-rusi din Brooklyn-ul micilor comercianti, Man Ray (pe numele sau real Emmanuel Radnitzky) avea calitati de geniu. Alaturi de Duchamp, Marius de Zaias si Arensberg va edita revista de antiarta ,,291, dupa numele galeriei lui Alfred Stieglitz. In 1920 fonda la New York, impreuna cu Katherine Dreier si acelasi neobosit Duchamp, Societatea anonima, in fapt, primul muzeu de arta moderna din America acelei epoci .Dupa o adolescenta tumultuoasa, la 31 de ani ia hotararea de a pleca la Paris, spre a deveni artist. Se imprieteneste cu avangardistii, cu boema Montmartre-ului, cum si-l aminteste Blaise Cendrars.

Kiki din Montparnasse va deveni muza si modelul sau vreme de sase ani ( Le violon dIngres si Noire et blanche sunt inspirate de ea). Ii vor urma in anii 30 Meret Oppenheim si Lee Miller .Isi va castiga existenta ca fotograf de moda, insa printre artisti e descris drept omul cu cap de lanterna magica, inventator al unor tehnici fotografice noi ( celebra serie de rayografe, obtinute prin suprapunerea unor obiecte pe hartie fotografica ), un alchimist al imaginii si portretist de suflete. Lui ii datoram imaginea pe patul de suferinta a lui Proust; mai tarziu , prin atelierul sau vor trece: Katherine Dreier, Max Jacob, Jean Arp, Brancusi, Marcel Iancu, Eluard, Aragon, Breton, Dali, Francis Picabia, Cocteau, Picasso, Hemingway, Joyce , Antonin Artaud, Bridget Bate Tichenor, Max Ernst, Modigliani, Calder, Leger, Magritte, Miro si altii. A participat la deschiderea primului salon suprarealist de la Paris in 1925; singurele principii admise de el erau placerea si libertatea.

Lucrarile lui pastrau acea detasare ironica a miscarii Dada. Faimosul sau Autoportret, in care ochii sunt clopote de sonerie, iar gura este butonul soneriei vorbeste despre nelimitata-i fantezie ; colajul si regia de film l-au pasionat in egala masura ( in 1928 realiza Steaua de mare, o parabola a erotismului, in stil suprarealist; personajele acestei istorioare erau Kiki din Montparnasse si Robert Desnos, autorul poemului de la care plecase micul experiment) . Impatimit jucator de sah, Man Ray a fost un cavaler ratacitor prin labirintul unui secol insangerat. L-a traversat cu luciditate, fara ipocrizie sau resentimente . Dincolo de biografie se deruleaza aventura acestui magician, cel care obisnuia sa spuna : Vreau sa ma surprind pe mine insumi! . Pentru Man Ray talentul neinsotit de inventivitate nu era decat o mare plictiseala.