Stoicii au subliniat ca frica de moarte este ireala si ca trebuie sa ne dezvoltam mai multa calm, deoarece caracterul finit al existentei este dincolo de controlul nostru. Filosofia stoica, care a aparut in Grecia antica si a devenit mai tarziu populara in Imperiul Roman, ne ajuta sa ne ocupam mai bine de diverse situatii de viata. Expresia latina „ Memento mori ” inseamna „amintire a mortii” si ne aminteste de efemeritatea vietii.
Stoicii credeau in importanta acceptarii mortii . Nu putem trai o viata implinita daca ne negam cu orice pret caracterul finit, pentru ca asta ne duce la actiuni disperate. Astazi examinam sensul expresiei „memento mori” si vedem ce putem invata din ea.
„Niciun rau nu este onorabil, dar moartea este onorabila; de aceea moartea nu este rea”. – Zeno din Citium
Ce inseamna „Memento mori”?
Acest idiom latin a fost menit sa le reaminteasca soldatilor in lupta ca nimeni nu poate scapa de moarte . Viata este trecatoare si nu este in controlul nostru sa stabilim momentul mortii. In acelasi timp, „Memento mori” a fost menit sa motiveze soldatii sa profite de momentul prezent.
Stoicii au invatat ca numai virtutea este necesara pentru a obtine fericirea. Virtutea, la randul ei, necesita intelepciune, prudenta, dreptate si curaj, pentru ca cu ele ne putem controla gandurile si actiunile. Fericirea noastra depinde de alegerile noastre, cu actiuni virtuoase permitandu-ne sa traim o viata implinita.
Moartea, pe de alta parte, este dincolo de controlul nostru; nu este nici buna, nici rea. Trebuie sa acceptam ca este inevitabil pentru a ne concentra asupra existentei noastre actuale.
Filosofia stoica despre moarte
Epictet credea ca frica de moarte provine dintr-o denaturare a realitatii. El a descris aceasta frica irationala ca un produs al unei opinii personale pentru care suntem responsabili. Daca credem ca moartea este ingrozitoare, suferim mereu cand ne gandim la sfarsitul vietii. Cream sentimente false, chiar daca moartea nu este nici buna, nici rea.
„Nu pot scapa de moarte, dar cel putin pot scapa de frica de ea.”
Epictet
Asa ca stoicii ne invata sa acceptam moartea ca pe un eveniment natural, fara sa ne temem de ea. Acesta este singurul mod in care ne putem concentra asupra vietii noastre virtuoase pentru a ne gasi fericirea.
Despre sentimentele corecte si gresite
De ce suferim desi stim ca viata este trecatoare? Pentru a intelege mai bine aceasta intrebare, trebuie sa stim ca stoicii au definit doua tipuri de sentimente: Sentimentele false se refera la pasiuni care elud rationalitatea. Acestea includ dorinta, frica si placerea.
Sentimentele potrivite, pe de alta parte, sunt in armonie cu ratiunea si natura. Acestea includ, printre altele, intelepciunea, curajul, dreptatea si autocontrolul. Aceste sentimente corecte sustin virtutile care erau dezirabile stoicilor si promoveaza bunastarea proprie si bunastarea celorlalti.
- Sentimente corecte despre moarte: Sentimentele corecte despre moarte sunt vointa si prudenta: vointa ne face sa actionam cu ratiune in situatii dificile de viata. Ne ajuta sa tinem moartea la distanta dintr-o atitudine constienta si rationala. Pe de alta parte, prudenta ne ajuta sa tinem la distanta sentimentele false precum fatalismul, ura si disperarea si sa ne mentinem integritatea.
- Sentimente false despre moarte: Dorinta si frica sunt doua emotii pe care filosofia stoica le considera false. Dorinta vede moartea ca fiind un rau si, prin urmare, provoaca durere si neliniste. Ne face sa vrem sa ne eliberam de moarte, ceea ce duce la suferinta. Pofta ne impinge si catre actiuni care ne indeparteaza de calea virtutii. Frica ne face, de asemenea, sa facem lucruri gresite pentru ca este un sentiment irational.
„Memento mori” de Seneca
Romanul Stoic Seneca a prezentat ideea ca viata este alcatuita dintr-o serie de momente care sunt legate intre ele. El a subliniat importanta de a trai constient in momentul prezent. Stim ca moartea este inevitabila, asa ca trebuie sa profitam la maximum de timpul nostru din viata.
„Moartea este eliberarea si sfarsitul tuturor relelor; suferintele noastre nu depasesc ea; El ne readuce la acea odihna in care ne-am culcat inainte de a ne naste”.
Seneca
Deci nu are rost sa traim inrobiti in prezent daca nu suntem constienti de propria noastra finitudine. Acest lucru ne poate face sa ne risipim vietile. Acelasi lucru este valabil si daca uitam acum si traim numai din memorie.
A te teme de moarte nu are rost, deoarece ea nu exista in momentul prezent. Pentru Seneca, „memento mori” inseamna ca trebuie sa profitam la maximum de aici si acum.
„Memento mori” de Marcus Aurelius
Marcus Aurelius este unul dintre cei mai importanti stoici. El a vazut moartea ca un moment din viata unei persoane . Nu are rost sa te razvratim impotriva ei; este mult mai util sa te concentrezi asupra prezentului.
Marcus Aurelius a incercat sa implementeze ideile sale stoice in politica sa. Facand acest lucru, si-a intarit soldatii pentru ca i-a invatat sa nu se teama de moarte, dar sa nu uite „Memento mori” ca laitmotiv. Au fost instruiti sa-si faca datoria chiar daca asta insemna sa-si puna in pericol propria viata.
„Omul nu trebuie sa se teama de moarte, ci mai degraba de viata netraita.”
Marcus Aurelius
„Memento mori” si frica de moarte
Filosofia stoica ne invata ca frica de moarte este irationala. Cand suntem constienti de caracterul finit al existentei noastre, ne putem observa si evalua daca traim viata pe care ne dorim de fapt sa o traim. Intrebarea „Ce as face daca astazi ar fi ultima zi din viata mea?” va invita sa reflectati si va reaminteste ca trebuie sa va ocupati de viata cat puteti.
Expresia „Memento mori” ne face pe toti constienti ca trebuie sa profitam la maximum de existenta noastra acum, deoarece viitorul este intotdeauna incert. Concentrandu-ne asupra prezentului si dezvoltarii virtutilor, putem gasi motivatie si modalitati de a ne face pe noi insine si pe ceilalti fericiti in lumea noastra haotica.
