Aproape ca nu mai stie cum este sa nu afli printre primii ce s-a mai intamplat in lume. Pur si simplu iubeste stirile! Simona Gherghe schiaza cu entuziasm, inoata din pasiune, canta tot timpul si danseaza cu placere ori de cate ori nu prezinta Observatorul A venit la Antena 1 Bucuresti in aprilie 2002, ca editor-prezentator de stiri si reporter video la Observator. Avea deja experienta, iar dependenta ei de stiri era netratabila. Venea dupa trei ani de stiri de radio, pentru Radio Nord-Est Iasi, si un an la pupitrul stirilor postului local de televiziune TV BIT, statie afiliata Antenei 1.

Starea de direct

“Eram de cateva luni la Antena 1 Iasi si, dupa cateva transmisiuni in direct pentru Observator, cei de la Bucuresti m-au chemat sa dau proba pentru jurnalul de stiri. M-au angajat pe loc, pentru jurnalele de pranz si de dupa-amiaza. In plus, trebuia sa fiu reporter pentru jurnalul de la ora 19.00, sa fac transmisiuni in direct. Nu-ti poti inchipui ce fericita am fost! La primul jurnal, am intrat atat de hotarata sa le arat tuturor ca au facut o alegere buna, incat m-am descurcat fara probleme. De altfel, veneam tot de la stiri, mai lucrasem cu cei din Antena si stiam ce stil au. Cand aud genericul si stiu ca mai am cateva secunde, intru in >, cum imi place mie sa spun. Sunt foarte concentrata si vad toate greselile, pe care altfel nu le-as vedea. De pilda, daca mi-a scapat o greseala atunci cand am scris un text, o vad in timpul Observatorului, inainte sa o citesc. O singura data am zis, in loc de >, >.i Nu stie cand au zburat cinci ani. Fiecare zi ii aduce implinire sufleteasca, pentru ca adora ceea ce face. Spune ca fara sa cunoasca ultimele noutati n-ar putea sa traiasca – “ma trezesc si ma duc la culcare cu stiri. In mod categoric, iubesc stirile si chiar ma consider o norocoasa sa fac ceea ce-mi place. Asa ca, de multe ori, nici nu simt ca muncesc! Cand se termina Observatorul de la ora 16.00, nu plec acasa, desi nu am intotdeauna de facut transmisiuni in direct la buletinul de seara. Dar nu stiu de ce, nu pot sa plec. Probabil ca m-am obisnuit sa fiu in miezul evenimentelor, sa aflu intotdeauna printre primii ce s-a mai intamplat. Asa ajung sa stau 10 ore la serviciu si sa nu-mi doresc sa fiu in alta parte.

“M-am indragostit de meseria mea”

 Spre deosebire de altii, Simona spune ca a devenit om de televiziune dintr-o pura intamplare: “Imi amintesc chiar de un moment, nu stiu cat de semnificativ, dar cu siguranta amuzant: in 1998, inainte de a ma angaja la radio, am participat la o preselectie pentru postul de prezentator de stiri la PRO TV Iasi. Am fost respinsa pe motiv ca nu sunt telegenica! Dupa episodul cu telegenia, renuntasem cu desavarsire la ideea de a face televiziune, pana intr-o zi, cand am dat o proba la un post local si am intrat! Asta a fost. Oricum, m-am indragostit de meseria mea!i Spune ca ii plac oamenii puternici. Nu e de mirare! De doua ori pe zi prezinta stiri – dintre care unele sunt cu adevarat impresionante. “Ii detest pe cei care se plang tot timpul! Iar ca om de televiziune, trebuie sa stii sa-ti stapanesti emotiile. Sigur ca ne afecteaza evenimentele dramatice, ca nu suntem roboti. Cand a fost catastrofa de la Mihailesti, am prezentat stirea cu lacrimi in ochi. Dar m-am stapanit, pentru ca nu imi doream sa se vada mai mult.i Are la activ cateva reportaje de care este mandra. Ca atunci cand a urcat impreuna cu echipa si cu echipamentul de filmat pe Varfu Omu, pe un viscol cumplit. Au filmat meteorologii care au postul acolo, au imortalizat si rasaritul superb de a doua zi. Iar cand au pornit inapoi spre casa, cu un cer senin deasupra capului, au descoperit de ce erau atat de mirati meteorologii, atunci cand au vazut cu ce calabalac s-au catarat ei pana acolo, la 2505 m altitudine. Drum nu exista, doar stanca, prapastie si o carare anemica. “Am fost cam inconstienti!i Un alt subiect care i-a ramas in suflet a fost o noapte petrecuta in Orasul Luminilor. Calatoria prin Paris alaturi de un taximetrist vorbaret si care stia o multime despre Romania s-a dovedit una dintre cele mai frumoase experiente ale vietii ei. Plus ca a iesit un reportaj grozav!

Interviuri cu persoane celebre

Altadata a transmis de pe o barja care se scufundase. Salupa care trebuia sa-i recupereze s-a stricat, iar cea de a doua, venita sa-i salveze, s-a ratacit. Asa ca toti cei din echipa si-au petrecut o buna parte din noapte, stransi unii intr-altii, incalzindu-se cu ajutorul lampilor puternice folosite la transmisiunile in direct! A facut interviuri cu oameni celebri, pe care ii admira pentru naturaletea si bunul-simt de care au dat dovada. Primul interviu l-a facut in Iasi, in ziua in care dadea proba de angajare la Radio Nord-Est. In timp ce se intorcea la redactie dezamagita ca nu gasise niciun subiect de reportaj, l-a vazut din tramvai pe Ovidiu Lipan “Tandaricai, mergand pe jos prin centrul orasului. A sarit din tramvai si i-a luat un interviu. Pentru faptul ca a avut prezenta de spirit si curajul de a aborda o vedeta de calibrul bateristului de la Phoenix, cei de la radio au angajat-o pe loc. Au urmat, de-a lungul timpului pilotul de Formula 1 Carlo Montoya si monstrii sacri ai rock-ului, Scorpions. E mandra ca a lucrat alaturi de Angela Similea, Draga Olteanu Matei si Sofia Vicoveanca, in cadrul emisiunilor “Genialii. “Acelea au fost emisiuni foarte grele, se filmau de la ora 15 la 3 noaptea si toata lumea trebuia sa dea dovada de rabdare. Sofia Vicoveanca, de pilda, m-a impresionat cu modestia ei si cu dorinta de a-i ajuta pe toti. Tot asa cum m-au lasat fara replica cei de la Scorpions, care s-au purtat atat de firesc si au fost atat de amabili, cum n-am intalnit multi oameni, daramite vedete!

“Imi place Bucurestiul”

Simona Gherghe isi recunoaste printre defecte egoismul. Dar, spune ea, uneori acesta se poate transforma intr-o calitate. Vorbeste cu drag despre parintii ei, pe care ii admira “pentru felul in care au reusit sa aiba o familie frumoasa si sa ma faca pe mine sa-mi para rau in fiecare zi pentru ca nu sunt alaturi de mine (ne despart vreo 500 de kilometri!)i. Simona este ieseanca. S-a obisnuit greu cu Bucurestiul, desi nu viata trepidanta a speriat-o, doar lucreaza la stiri de la 20 de ani… “Eu sunt copil singur la parinti si mi-a fost foarte greu sa plec de acolo, unde oamenii sunt atat de calzi, unde aveam prieteni, familie si un catel dulce de tot. A, da, si unde nu faceam nimic, ca doar eram la mama acasa… In prima luna era sa mor de inanitie! Apoi m-am mobilizat: m-am dus la fast food! Incet-incet, am invatat sa gatesc, sa-mi platesc facturile la timp, sa ma descurc pe stradutele din Capitala. Imi place Bucurestiul, este un oras pitoresc, imi plac gradinile si casele vechi din centru. Acum am si eu apartamentul meu, am o masinuta cu care ma strecor destul de bine in trafic. Dar nu mai gatesc, pentru ca dupa jurnalul de la ora 13.00 merg cu toti colegii la masa, la un restaurant din apropiere. Ne mai rupem si noi din atmosfera febrila a stirilor si suntem impreuna… Mi-am educat organismul fara masa de seara, asa ca am scapat de gatit! Cand ajung seara acasa, acesta e ultimul lucru pe care vreau sa-l fac, prefer sa ma intalnesc cu prietenii, sa citesc o carte sau sa caut pe Internet destinatii de vacanta. Fiindca se apropie iarna!i Se anima brusc si cu ochi stralucitori spune: “Si acum ajungem la partea cea mai frumoasa!i 

“Mi-am infrant frica de inaltimei”

Simona schiaza din 28 noiembrie pana pe 13 mai, cel mai adesea pe Valea Dorului, la 2000 m altitudine. In restul anului, vorbeste despre schiat. “Toti colegii mei spun ca atunci cand prezint o stire despre schi, stralucesc de bucurie. Si povestesc tot timpul despre aceasta pasiune a mea. Aproape ca traiesc pentru weekenduri. Ma ajuta foarte mult, imi incarc bateriile si, de trei ani, de cand am invatat sa schiez, mi-am schimbat stilul de viata. Am devenit mult mai sportiva, iubesc iarna, zapada… Si mi-am infrant frica de inaltime!i Totusi, chiar daca “iarna are 6 lunii pentru Simona Gherghe, cineva foarte cunoscut ne-a invatat ca… iarna nu-i ca vara. Deci nu poti sa schiezi si in iulie. “Cand s-a terminat sezonul, am fost foarte derutata. Eu ce fac acum? M-am apucat de inot. Fac sport intruna. Seara alerg, iar acum, fiindca s-a facut mai frig, intentionez sa merg la sala de fitness. Oricum, trebuie sa ma pregatesc pentru schi, nu? Fiindca noaptea visez ca schiez, e o senzatie minunata!i Si, vorba ei, iar ajungem la partea cea mai frumoasa… Tot navigand pe Internet in cautarea destinatiilor de vacanta, s-a gandit ca n-ar fi rau sa incerce partiile din Austria. “Deja planific vacanta in Alpi, abia astept!i. Impreuna cu prietenii ei, se pregateste de zor pentru zapada. Apropo de prieteni, o intreb ce spun ei de faptul ca o vad zilnic la televizor? Rade de se prapadeste, dupa care imi explica: “Ce sa zica, si ei lucreaza in televiziune – si tot la stiri!i.