Cele mai recente cercetari USC privind impactul educatiei muzicale arata ca, pentru adolescenti, beneficiile par sa se extinda dincolo de o cresterea conexiunilor neuronale din creierul lor. De fapt, le creste bunastarea.
Studiul publicat miercuri de jurnalul Frontiers In Psychology vine la doar cateva saptamani dupa ce alegatorii din intreaga tara au aprobat Prop. 28 pentru a creste finantarea pentru educatia artistica si muzicala in scolile publice din California.
Un cercetator de la USC Thornton School of Music a spus ca rezultatele sunt deosebit de semnificative pe fondul unei crize de sanatate mintala la nivel national.
„Stim ca pandemia a afectat sanatatea mintala a elevilor. Numeroasele naratiuni despre pierderea invatarii care au aparut de la inceputul pandemiei descriu o imagine sumbra a ceea ce unii numesc o „generatie pierduta”, a spus Beatriz Ilari, un profesor asociat de educatie muzicala la USC Thornton School of Music si autor corespondent al studiului. „Muzica ar putea fi o activitate care sa-i ajute pe elevi sa-si dezvolte abilitati si competente, sa-si dezvolte emotiile, sa se angajeze in munca de identitate si sa consolideze conexiunile cu scoala si comunitatea.”
Lucrarea a fost sustinuta de granturi, inclusiv una de la Fender Play Foundation, o organizatie nonprofit care pune instrumentele in mainile tinerilor care aspira sa cante si sa culeaga beneficiile puternice ale educatiei muzicale.
Dovezile acestor beneficii continua sa creasca, desi multe state si districte scolare au redus timpul de clasa, facultatea si curriculumul dedicat artelor, pe fondul crizei bugetare si al modificarilor standardelor curriculare.
Ilari a contribuit la studiile anterioare, inclusiv unul longitudinal al USC Brain and Creativity Institute, care a demonstrat ca copiii care invata un instrument muzical au o functie cognitiva imbunatatita. Alte cercetari au aratat, de asemenea, ca educatia muzicala contribuie la imbunatatirea creativitatii si a increderii, la o sanatate mintala si la o stabilitate emotionala mai buna si la performanta elevilor, potrivit unui articol publicat anul trecut de Jurnalul International de Cercetare a Mediului si Sanatate Publica.
Speranta mai mare pentru viitor
Pentru studiu, cercetatorii au examinat impactul muzicii asupra „dezvoltarii pozitive a tinerilor”, o masura a punctelor forte ale adolescentilor si a potentialului lor de a contribui la societate dezvoltata de cercetatorii de la Universitatea Tufts. Cercetatorii au inclus si masuri pentru conexiunea scolara si asteptarile viitoare pline de speranta.
Cercetatorii au administrat sondaje online anonime pentru 120 de elevi din 52 de scoli gimnaziale din Los Angeles Unified School District. Intrebarile sondajului au acoperit domeniile cheie ale dezvoltarii pozitive a tinerilor, inclusiv competenta si increderea. Cercetarile anterioare arata ca adolescentii care manifesta aceste atribute au mai multe sanse sa aduca contributii pozitive in societate si mai putin probabil sa se implice in comportamente riscante mai tarziu in viata.
Ilari si colegii ei cercetatori, inclusiv fosta alumna a USC Thornton Eun Cho, au gasit multe efecte pozitive. Ei au descoperit ca studentii care au inceput educatia muzicala inainte de varsta de 8 ani au avut mai multa speranta in viitor, iar studentii mai tineri care au primit pregatire muzicala au obtinut scoruri mai mari in masurile cheie ale dezvoltarii pozitive a tinerilor.
Echipa de cercetare a descoperit, de asemenea, ca studentii mai tineri au obtinut scoruri mai mari la masurile cheie de dezvoltare decat colegii lor mai in varsta. Elevii de clasa a sasea, de exemplu, au obtinut un scor mai mare pentru dezvoltarea generala pozitiva a tinerilor decat — elevii de clasa a opta si au obtinut un scor mai mare in domeniul increderii decat cei din clasa a saptea si a opta. Elevii de clasa a saptea au obtinut, de asemenea, un scor mai mare in ceea ce priveste dezvoltarea generala pozitiva a tinerilor decat elevii de clasa a opta.
In completarea intrebarilor din sondajul studiului, studentii au fost invitati sa aleaga din mai multe categorii de gen dincolo de optiunile binare obisnuite de gen, inclusiv „non-binare” si „prefer sa nu raspunda”, pentru a se identifica. Elevii non-binari au obtinut scoruri mai mici in ceea ce priveste dezvoltarea generala pozitiva a tinerilor si conexiunea decat fetele. De asemenea, au obtinut scoruri mai mici la incredere si conexiune decat baietii.
„Avand in vedere nivelurile ridicate de depresie si idee de sinucidere in randul studentilor LGBTQ+ si care nu respecta genul, este esential ca cercetarile care examineaza bunastarea adolescentilor sa treaca dincolo de binarul de gen”, a spus Ilari. „Pe langa completarea lacunelor critice din literatura existenta, rezultatele studiului nostru pot fi folosite pentru a informa dezvoltarea programelor si politicilor pentru toti tinerii”.
Studiul a inclus studenti din medii diverse. Cu toate acestea, studentii care participa la un program de educatie muzicala virtuala proveneau in principal din cartiere sarace, ceea ce indica disparitati in accesul la educatia muzicala formala.
In plus, studiul a explorat implicarea studentilor in diferite programe muzicale, inclusiv Virtual Middle School Music Enrichment (VMSME), un program extracurricular fara scolarizare, care se concentreaza pe educatia muzicala populara si pe invatarea virtuala. Programul este disponibil printr-un parteneriat de district scolar cu Fender Play Foundation. Cercetatorii au descoperit ca studentii care participa la mai multe forme de educatie muzicala si pentru perioade mai lungi de timp au obtinut un scor mai mare in masurarea competentei si a asteptarilor viitoare pline de speranta. Unii participanti din aceste grupuri au fost, de asemenea, inscrisi la lectii private si/sau cantand in ansambluri mici care ofera mai multa atentie individuala decat orele de grup mare. In schimb, studentii din programul extracurricular VMSME proveneau din cartiere cu venituri mici si au participat la mai putine activitati extracurriculare.
„Prin extinderea accesului la instrumente si la cursuri de muzica pentru elevii din zonele socio-economice scazute – o populatie care este adesea lasata in afara programelor de muzica scolare – VMSME a contribuit la democratizarea educatiei muzicale”, a spus Ilari. „Pe tot parcursul pandemiei, elevii din scolile publice, in special din zonele urbane, au fost afectati in mod disproportionat de blocajele care i-au lipsit de contact fizic si social cu semenii. VMSME a reunit elevi din diferite cartiere si intr-un moment in care formarea de grupuri de egali este esentiala pentru dezvoltarea identitatii sociale”.
Sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege mai bine disparitatile in accesul la educatia muzicala formala, a spus Ilari, dar ea a spus ca programele care ofera studentilor agentii de invatare si le permit sa se implice cu colegii din alte scoli, cum ar fi VMSME, au potentialul de a promova invatarea si bunastare.