Filosofia orientala ne ofera o panorama inspiratoare de idei care ne extind intelegerea existentei, a umanitatii si a universului. Filosofia orientala cuprinde o varietate de scoli de gandire si traditii care au aparut in diferite parti ale Asiei, inclusiv India, China si Japonia. Mai jos schitam cele mai importante curente de gandire din aceste regiuni si oferim o scurta privire de ansamblu asupra originilor, scolilor si practicilor lor.
Filosofia indiana
Radacinile filozofiei indiene dateaza de mai bine de 3.000 de ani. Acestea sunt miscari religioase si spirituale, printre care se remarca budismul si jainismul . Originea sa se afla in textele vedice, care vorbesc despre zeitatile indiene. Dar numai odata cu aparitia Upanishad-urilor (colectia de scrieri filozofice) il putem descrie ca un curent de gandire.
Ei pleaca de la ideea ca exista un singur principiu care creeaza intregul univers . In acest sens, fiintele umane cauta aceasta fiinta suprema prin ganduri. Acest lucru se realizeaza prin meditatie si cultivarea unei personalitati calme si compuse.
Filosofia indiana crede in sufletul nemuritor (Atman), care poate renaste intr-un alt corp dupa moartea corpului.
Budism
Budismul este o doctrina filozofica din India de Est care a fost dezvoltata cu mai bine de 2.500 de ani in urma. In cartea sa An Introduction to Buddhism , Peter Harvey explica ca termenul de budism se refera la starea de trezire sau de iluminare.
Buddha reprezinta cea mai perfecta stare de claritate mentala . El este cel care descopera adevarurile si legile eterne ale universului. Altii care nu ating un asemenea nivel de perfectiune predica invataturile lui Buddha.
Deci, aceasta filozofie isi propune sa trezeasca personalitatea umana prin seninatate si compasiune . In acest fel, cei care o practica se vor putea desprinde de atasamentul fata de obiectele materiale si de suferinta pe care o provoaca omului.
Jainism
Aceasta miscare filozofica propovaduieste principiul non-violentei fata de toate fiintele vii ( Ahimsa). Ca si in budism, detasarea de lucrurile materiale este importanta in jainism. Aceasta abordare urmareste emanciparea si rascumpararea spirituala, conducand la corectarea actiunilor noastre. Acestea sunt de mare importanta deoarece determina viitoarele noastre reincarnari. Cu alte cuvinte, reincarnarea depinde de meritele sau demeritele vietilor noastre trecute .
Filosofia chineza
Filosofia chineza se caracterizeaza prin cautarea stapanirii de sine si a cunoasterii naturii si a omului . Mai mult decat un sistem filozofic, gasim aici o practica si un mod de viata.
Din anul 500 i.Hr Multe scoli si moduri de gandire s-au raspandit in jurul secolului al IV-lea i.Hr., motiv pentru care aceasta perioada este cunoscuta drept „Perioada celor sute de scoli de gandire”. Principalele miscari filozofice au fost confucianismul, taoismul si mohismul.
Confucianismul
Kong Qiu sau Confucius, care a trait intre 551 si 479 i.Hr. BC, a fondat aceasta scoala de gandire, care reprezinta cresterea interioara in traditia filozofiei . Confucianismul a fost vazut si ca un ghid pentru conducatori pentru a evita haosul social.
Confucius a cautat sa creeze un sistem etic care sa ofere raspunsuri la problemele politice ale vremii sale. El a considerat cele cinci virtuti ca o solutie care poate fi atinsa prin crestere personala, efort individual si citirea clasicilor: umanitate, moralitate, dreptate, intelepciune si seriozitate.
Aceste virtuti formeaza fundamentul etic al confucianismului si servesc drept principii directoare pentru o viata morala care sa beneficieze societatea in ansamblu.
Taoism
Lao Tzu, fondatorul taoismului, a venit in China in anul 571 i.Hr. lumii. In centrul acestei traditii filozofice, spirituale si intelectuale se afla conceptul de Dao (sau Tao). Acest termen descrie calea ca un principiu universal al devenirii si trecerii. Dao reprezinta forta motrice, cea mai inalta realitate si, in acelasi timp, cel mai inalt mister – o lege cosmica absoluta. Oricine va descoperi aceasta cale va gasi ordinea si armonia.
„Orice lucru care poate fi predat nu merita invatat.”
Linistea este fundamentul oamenilor care practica taoismul in toate actiunile lor. Pentru a-l atinge, ei renunta la egoism si dorinte care ii impiedica pe oameni sa traiasca o viata armonioasa, ordonata.
Mohismus
Mozi, fondatorul mohismului, a trait intre 479 si 372 i.Hr. trait. S-a angajat sa creeze o societate egalitara. Mohismul a subliniat idealurile de universalitate, utilitarism si caritate si a reprezentat o provocare critica pentru conceptele traditionale de ierarhie si ritual care erau esentiale pentru confucianism.
Mohismul a subliniat ideea de universalitate si egalitate a tuturor oamenilor.
Filosofia japoneza
Filosofia japoneza a fost puternic influentata de filozofia chineza si budista, dar si-a dezvoltat propria identitate modelata de istoria, cultura si religia Japoniei.
Neo-confucianismul
Neo-confucianismul a fost influentat de ideile neo-confucianilor chinezi precum Zhu Xi si Wang Yangming, care au reinterpretat si dezvoltat confucianismul. Neo-confucianii japonezi au vazut confucianismul ca o traditie filozofica cuprinzatoare, care cuprinde nu numai invataturi etice si morale, ci si principii metafizice si cosmologice.
Acest curent de gandire a avut o influenta semnificativa asupra dezvoltarii intelectuale si structurii sociale a tarii pana la sfarsitul perioadei Edo.
Budismul Zen
Budismul Zen este o scoala a budismului Mahayana care a fost dezvoltata in China si ulterior adusa in Japonia. Zen pune accent pe practica meditatiei (zazen) si experienta directa a adevarului dincolo de cuvinte si concepte.
Shintoism
Asa cum este cazul multor traditii asiatice, sintoismul nu are o granita clar definita intre religie si filozofie. Pe de o parte, vorbim despre religia indigena a Japoniei, care include numeroase credinte, rituri si practici. Pe de alta parte, sintoismul este o inspiratie filozofica care abordeaza intrebari despre natura realitatii, relatia dintre om si natura si sensul vietii.
Filosofia orientala: inspiratie spirituala si stil de viata
Filosofia orientala cuprinde o mare varietate de traditii, invataturi si scoli de gandire care lupta spre armonie si armonie . Ele ne ofera o panorama inspiratoare de idei care ne extind intelegerea existentei, a umanitatii si a universului. Diferitele scoli de gandire ne ofera, de asemenea, o perspectiva profunda asupra bogatei mosteniri culturale a Asiei.
