Este inceputul unui nou an universitar, iar un nou grup de studenti va incepe sa studieze pentru GCSE. Dupa doi ani, vor sustine examene cu consecinte importante: rezultatele le pot permite sa continue studiile sau sa continue anumite cariere.
O parte din munca profesorilor este de a-si incuraja elevii sa acorde atentie si sa se angajeze pe deplin in lectii, astfel incat sa obtina cele mai bune note posibile. Ei ar putea sa le sublinieze cat de importante sunt GCSE-urile pentru viitorul lor. De exemplu, profesorii ar putea sublinia modul in care notele bune pot duce la accesul la cursuri universitare, la ucenicie si la locul de munca.
Si insistand asupra importantei GCSE-urilor, profesorii pot folosi, de asemenea, mesaje care se concentreaza asupra posibilelor efecte negative ale esecului. Acestea includ lucruri precum: „Daca nu muncesti din greu, iti vei pisa GCSE si nu vei intra la facultate”.
Am cercetat modul in care elevii interpreteaza aceste strategii motivationale de la profesorii lor si am constatat ca, desi avertismentele de esec pot incuraja unii elevi sa munceasca din greu, nu este un mesaj care ar trebui sa fie transmis intregii clase.
Frica face apel
Mesajele profesorilor care se concentreaza pe esec sunt cunoscute sub denumirea de „apeluri ale fricii”: pot crea o teama puternica de esec in randul elevilor. Profesorii folosesc mai des apelurile de frica atunci cand cred ca elevii vor interpreta mesajul ca amenintator si cand cred ca clasa lor este mai putin implicata. Intentia poate fi de a soca studentii sa se angajeze in studiile lor.
Frica poate fi un puternic motivator. Atunci cand un student crede ca a face bine la un test este important si este optimist in ceea ce priveste faptul ca se descurca bine, un apel de frica – cum ar fi: „Daca nu iti pierzi GCSE, iti va fi dificil sa obtii un loc de munca bun” – poate fi un bun lucru. Poate motiva elevii sa munceasca din greu.
Descriem acest lucru ca un student care interpreteaza mesajul ca pe o provocare. Un student GCSE cu care am lucrat (in cercetarea care urmeaza sa fie publicata) a spus: „Nu ma simt deloc panicat de asta si ma simt destul de increzator in matematica… imi da motivatie sa muncesc mai mult si sa invat mai mult subiectele. si temeinic.”

Apelarea fricii ii poate incuraja pe unii studenti, dar reduce motivatia altora. Viorel Kurnosov/Shutterstock
Dar alti studenti, care vad si rezultatele examenelor ca fiind foarte importante, ar putea sa nu aiba incredere ca se vor descurca bine. Pentru acesti studenti, apelurile la frica pot declansa sentimente de anxietate si deznadejde. Ei isi pot pierde motivatia, amana si isi pot face griji. In cele din urma, realizarea lor este mai mica.
Descriem acest lucru ca un student care interpreteaza mesajul ca pe o amenintare. Asa cum a spus un student GCSE: „De fiecare data cand un profesor imi spune ca examenele sunt aproape sau daca nu reusiti sa nu obtineti un loc de munca bun, sunt atat de speriat si uneori sunt atat de speriat si stresat incat imi vine sa plang.”
Alti studenti pur si simplu ignora apelurile fricii. S-ar putea sa nu le pese de examenele lor, poate pentru ca s-au retras deja de la studii – sau sunt atat de increzatori incat nu au nicio indoiala ca vor reusi.
Mesaje mixte
Acest lucru sugereaza ca folosirea aceluiasi mesaj pentru a incuraja o intreaga clasa sau un grup de an ar putea fi contraproductiva. Pentru elevii care se simt increzatori in abilitatile lor, atragerea fricii ar putea fi tipul potrivit de mesaj motivational.
Dar, deoarece este dificil pentru profesori sa judece cu acuratete perceptiile personale ale elevilor lor, ar fi riscant sa se recomande utilizarea apelurilor fricii pe aceasta baza. Nivelurile de credinta ale elevilor in competenta lor variaza de-a lungul timpului, astfel incat apelurile la frica ar putea fi adecvate la un moment dat, dar nu in altul.
O optiune, desigur, ar fi sa comutati o atragere a fricii la un mesaj mai pozitiv, cum ar fi: „Daca muncesti din greu, vei obtine notele de care ai nevoie pentru facultate”. Dar cercetarile noastre arata ca studentii raspund la astfel de mesaje intr-un mod similar cu teama de apeluri. Mesajele axate pe succes sunt inca mesaje de presiune.
O abordare mai utila ar putea fi cresterea sanselor ca elevii sa interpreteze astfel de mesaje ca o provocare, mai degraba decat o amenintare. O modalitate de a face acest lucru este de a oferi studentilor un sentiment mai mare de control asupra invatarii si examenelor lor. Acest lucru se poate face, de exemplu, ajutandu-i pe studenti sa reflecteze asupra modurilor in care invata continutul necesar pentru examen. Feedback-ul profesorului cu privire la strategiile pe care elevii le folosesc in clasa le poate creste sentimentul de control si intelegerea faptului ca isi pot imbunatati tehnicile de invatare.