Celebrul Chateau du Clos-Luce din Amboise, pe Valea Loarei, acel loc de refugiu si meditatie in care Leonardo si-a petrecut ultimii ani din viata se va transforma in primul parc tematic, intelectual si cultural din lume.
Respectivul proiect cultural va constitui o explorare a fascinantei lumi a geniului leonardesc , atrgnd un public foarte variat (de la turisti si colecionari pana la exegeti si savanti).,, Leonardo da Vinci a fost un fel de George Lucas al nceputului secolului al XVI-lea. Efectele sale speciale sunt legendare , declara pentru cotidianul The Independent, Francois Saint Bris, director al parcului tematic si membru al familiei care detine castelul si domeniul Clos-Luce. In acest spatiu se pastreaza mai multe mecanisme si lucrari realizate dupa planurile maestrului, printre care modelele primitive ale unui elicopter, ale unei biciclete sau ale unui tanc, o parasuta si un aparat de zbor. Colectia va fi intregita si cu una din memorabilele invenii leonardesti: un leu-robot, actionat de un mecanism similar celor ale orologiilor, care putea sa mearga si sa-si miste capul , al crui piept se deschidea, lasand privirii celebrele buchete de crini, floarea-sigiliu a monarhiei franceze (de pana la Napoleon). Am folosit descrierile contemporanilor, iar mecanismul i l-am comandat unui ceasornicar faimos din Venetia, pentru a readuce la viata leul lui Leonardo in aceasta vara, a mai anuntat directorul Saint Bris.
***
Scurta perioada in care s-a aflat pe domeniul Clos-Luce, in serviciul lui Francisc I (1516-1519), generos protector al artitilor vremii , reprezinta una din cele mai documentate din existenta lui Leonardo . Artistului i se rezerva o suma anuala de 700 de coroane-aur si avea la dispozitie o vila, un atelier si parcul domeniului pentru cum spune cronicarul a visa, a lucra si a medita. Leonardo avea sa-si traiasca ultimii ani in micul manoar situat la cateva sute de metri de castelul Amboise. Legaturile lui cu Franta erau mai vechi. Invitandu-l dupa Marignan la resedinta sa, Francisc I reinnoia oferta lui Ludovic al XII-lea, continuand traditia protectorilor maestrului, Charles dAmboise si Gaston de Foix. Acest lacas cumparat odinioara de Carol al VIII-lea pentru sotia sa, Anne de Bretagne, a fost mai tarziu folosit drept spatiu de inspiratie, de catre sora regelui, Margareta de Navara, ce a inceput acolo suita ei de povesti in stil boccacian, elogiata de Rabelais si Marot, Heptameronul. Insotit de discipolul sau apropiat, tanarul conte Francesco Melzi, pictorul isi va termina acolo unele din lucrarile sale tarzii: Sf. Ioan Botezatorul, Sf Ana , Fecioara si pruncul. Atelierul in care pictorul va fi realizat celebra Gioconda, inceputa inaintea plecarii din Milano, de la curtea familiei Sforza (si finalizata dupa patru ani, desi artistul n-a fost prea multumit de ansamblu), precum si dormitorul in care a murit acesta, au fost reconstruite in atmosfera epocii.
Panorama asupra castelului si parcului, care poate fi vazuta de la fereastra dormitorului, nu s-a schimbat fata de schita facuta de el in 1517, aflata acum in colectia casei regale britanice, la Windsor. Legenda spune ca Leonardo ar fi murit in bratele lui Francisc , care il respecta atat de mult, incat ii spunea pere. De fapt, sustin exegetii artistului, regele nu se afla in Amboise in acea zi de 2 mai 1519Dar ceea ce se spune despre respectul pe care tanarul monarh il avea fata de artistul prea venerat, este real, iar atmosfera de la Clos-Luce s-a dovedit favorabila pentru ultimii trei ani de creatie ai acestuia. Parcul tematic va permite explorarea multor faete ale creativittii Renaterii de la arhitectura, pictura si muzica la stiinta si meseria armelor, de la da Vinci la Rafael , Machiavelli, Lorenzo Magnificul si Shakespeare spera autorii megaproiectului. In insemnrile sale, Leonardo scria , cu un an naintea mortii, cuvintele profetice: lo continuero (voi dinui). Leonardo a lasat Frantei imaginea unui personaj al desavarsitei fantezii, un fel de Prospero neintrecut in maiestria serbarilor, in stare sa insufleteasca minunatele masini zburatoare. Cum obisnuia el sa spuna experimentul e parintele certitudinii.
