In primii ani de viata, copilul invata si absoarbe foarte rapid orice informatie, in scopul acomodarii si adaptarii la mediul cu care are contact. Genetic, creierul este programat sa absoarba ca o sugativa orice model sau structura a realitatii pe care o observa si o investigheaza.
Lumea reala si cea virtuala
Inlocuirea partiala a vietii reale cu un univers virtual asemanator, dar artificial, poate crea numeroase probleme de dezvoltare normala a psihicului. Micutul vede pe monitor oameni, figurine desenate sau evenimente care de multe ori nu au o reprezentare corecta, iar actiunile sunt de cele mai multe ori fantastice. Acest lucru stimuleaza imaginatia si creativitatea, insa aduc un minus in tot ce inseamna aspectul imprimarii si intelegerii lumii reale. Astfel, spre deosebire de lumea fantastica a basmului citit sau auzit, unde copilul isi imagineaza singur lumea fantastica, pe ecranul televizorului sau al calculatorului fantasticul este servit de-a gata. Creierul lui va prelua nedigerat aceasta lume si o va memora in mod involuntar ca fiind reala. Mai mult, lumea reala se va amesteca deseori cu elemente din lumea virtuala, conducnd frecvent la confuzii.
Cercetatorii britanici in psihocibernetica au aratat ca un copil care se joaca frecvent pe calculator de la vrste mici poate avea grave tulburari de intelegere a unor evenimente reale din natura, care se aseamana cu cele vazute pe monitorul calculatorului sau la TV. Calculatorul este in aceasta privinta mai periculos dect televizorul, deoarece copilul introdus in lumea virtuala se simte integrat in ea si o modifica activ prin simpla tastare a unui buton, un act nociv pentru evolutia sa psihica. Astfel, desi jocul la calculator dezvolta rapid inteligenta, copilul invata involuntar ca orice realitate se poate modifica in mod extrem de simplu, dupa bunul sau plac. Acest joc de-a Dumnezeu este nociv pentru ca psihicul copilului trebuie sa se formeze prin acceptarea realitatii date, la care el trebuie sa se acomodeze prin actiuni complexe, diferite de o simpla apasare pe buton. Pericolul vine din faptul ca o serie de modele fiziologice ale gndirii si intelegerii normale sunt inlocuite cu modele artificiale de reactii la transformare. Copilul inchis intre patru pereti, cu principala sursa de invatare calculatorul, va reactiona foarte asemanator cu un robot care incearca sa devina om si sa reactioneze uman.
Inlocuirea contactului social
Atat la adulti, cat mai ales la copii, calculatorul poate deveni extrem de cronofag: timpul nu mai are limite atunci cnd un joc sau o activitate ne prinde in mrejele sale. Pentru copil, acest aspect este mult mai dezavantajos dect pare, deoarece, in special cel de vrsta mica are nevoie de foarte multa comunicare, contacte sociale si joc clasic. Avantajele dezvoltarii rapide ale ratiunii prin jocul pe calculator sunt anulate sau depasite uneori de problema lipsei de timp pentru comunicarea cu parintii sau alti copii, fara a mai vorbi de jocul clasic, care presupune jucarii si parteneri de joaca. Copilul al carui prieten cel mai bun este calculatorul va avea mult de suferit in adaptarea la viata de grup si invatarea modelelor de comunicare nonverbale sau verbale, devenind o persoana retrasa, uneori timida, care poate devia spre comportamente sociofobice. Psihologii arata chiar ca in cazul copiilor care se izoleaza in fata calculatorului, riscul la aparitia unor manifestari fobice si de intoleranta este foarte crescut. Astfel, in 30% din cazuri, risca sa manifeste agorafobii (teama de spatii deschise, piete sau multime) si in 15% din cazuri claustrofobie (teama de spatii inchise, lifturi etc). Totodata, apare teama de grupuri si de integrarea in grupuri, ca si alte sociofobii mai complexe, precum antropofobia, dezgustul fata de om in general. Aceste manifestari patologice au un risc crescut la copiii care folosesc calculatorul mai mult de 4 ore pe zi inca de la varstele mici.
Dependenta si efectul nevrozant
Ca si in cazul dependnetei de o emisiune TV sau de o persoana indragita, copilul poate dezvolta dependenta pentru calculator sau anumite jocuri pe calculator. Iar un copil care isi antreneaza de la o vrsta mica tiparele de instalare a dependentei psihice poate deveni apoi mai usor dependent de consumul de tutun, alcool sau droguri interzise. Calculatorul este cea mai obositoare jucarie pentru copii, dar si pentru adulti, pentru ca impune folosirea unui numar mare de operatii obositoare, fara a mai pune la socoteala iradierea cu particule α, deloc neglijabila. Toate acestea sunt elemente care suprasolicita creierul micutului si pot conduce la instalarea unor stari de tip nevrotic, deseori cu insomnii, agitatie si chiar manifestari agresive.
Sfaturi pentru parinti:
1.Accesul la calculator este interzis copiilor cu vrste pna la 2 ani si jumatate, cu exceptia cazurilor in care acesta poate vedea pe monitor imagini din natura, cu animale, sau fotografii obisnuite.
2. Copilul cu vrste sub 5 ani nu trebuie lasat singur la calculator mai mult de 25-30 minute.
3. Invatarea navigarii pe Internet trebuie sa se intmple la vrste mai mari de 6 ani si, bineinteles, timpul de navigare trebuie limitat si supravegheat atent pna la 9-10 ani.
4. Invata-l sa se bucure si de jocul clasic cu copiii, iar iesirile in natura, in parcuri, la teatru si cinematografe sa nu lipseasca.Calculatorul, ca si televizorul, ne invita sa patrundem intr-o lume virtuala cu alte legitati, alte modele de realitate, diferite de viata cotidiana
