Mai jos, as dori sa subliniez o strategie simpla pe care o puteti folosi pentru a sustine orice examen pe care l-ati putea avea. Desi strategia specifica este a mea, abordarea se bazeaza pe stiinta cognitiva. In special, voi analiza cinci idei cheie din stiinta cognitiva care sunt usor de ratat, dar extrem de importante daca doriti sa studiati eficient.
1. Cand sa studiezi si cat de mult
Prima intrebare la care trebuie sa raspunzi este cand ar trebui sa studiezi si cat de mult.
Raspunsul evident la aceasta intrebare este ca te vei descurca mai bine cu cat studiezi mai mult. Daca petreci sute de ore pregatindu-te, te vei descurca mult mai bine decat daca ai cheltui zece si te vei descurca si mai bine decat daca nu faci nimic. Acest lucru este destul de clar.
Ceea ce este mai putin clar este exact cum ar trebui sa alocati timpul limitat de studiu.
Acest lucru ne aduce la primul nostru principiu al stiintei cognitive: spatierea.
Literatura solida privind efectul de spatiere arata in mod clar ca timpul de studiu este mai eficient daca este repartizat pe mai multe sesiuni decat daca este comprimat intr-o singura sesiune. Mai multe expuneri la informatii, separate in timp, vor avea ca rezultat o retinere mai buna decat daca le-ati inghesui intr-o singura explozie.
Prin urmare, programul dvs. de studii ar trebui sa dureze orice timp aveti la dispozitie si sa incercati sa fie distribuit cat mai uniform pe parcursul semestrului. Este firesc sa studiezi putin mai mult chiar inainte de examen, dar ar trebui sa faci asta mult mai putin decat este de obicei.
Urmatoarea intrebare este cat de mult sa studiem fiecare informatie. Eu si Jakub Jilek va recomandam sa urmariti sa acoperiti fiecare informatie (prin intrebari sau probleme) de cel putin cinci ori, la distanta uniforma de la momentul in care le intalniti pentru prima data pana la data finala a testarii. Aceasta abordare este aproape optima pentru retinerea informatiilor cu cel mai mic efort.
Sfat : Pastrati programul de studiu uniform, cu doar o usoara denivelare chiar inainte de test (daca este deloc). Incercati sa exersati fiecare informatie de cinci ori de cand ati invatat-o pentru prima data pana la examen.
2. Ce sa studiezi si cum sa faci
Odata ce ti-ai stabilit programul, acum este timpul sa te uiti la ceea ce faci de fapt atunci cand studiezi.
Acesta este un loc in care exista o mare prapastie intre ceea ce majoritatea studentilor cred ca este eficient si ceea ce functioneaza de fapt cel mai bine.
Luati in considerare un experiment al psihologilor Jeffrey Karpicke si Janelle Blunt.[1] In ea, au avut studenti in patru grupuri: o singura revizuire, revizuirea in mod repetat a informatiilor, reamintirea libera a informatiilor (adica incerci sa-ti amintesti cat de mult poti fara sa te uiti) si crearea unei harti conceptuale (numita si harta mentala) .
Care crezi cel mai bine?
Inainte sa raspund la asta, permiteti-mi sa va spun ce au parut subiectii insisi. Cei care au facut o mapare conceptuala si o revizuire repetata au crezut ca s-ar descurca cel mai bine, iar cei care isi amintesc liber se asteptau la ce e mai rau.
Ce s-a intamplat de fapt? Exact opusul. Rechemarea libera s-a descurcat mult mai bine decat celelalte grupuri, chiar daca elevii insisi se asteptau sa obtina cele mai mici note.
Acest rezultat este doar unul dintre multele dintr-o literatura larga referitoare la efectul testarii. Acest efect spune ca testarea de sine, deci trebuie sa recuperati informatiile importante din memorie, functioneaza mai bine decat recitirea notelor sau crearea de diagrame in timp ce va referiti manual.
Sfat : Dupa prima invatare a materialului, majoritatea studiilor ulterioare ar trebui sa fie sub forma unei practici de recuperare – incercarea de a reproduce informatia, de a rezolva o problema sau de a explica o idee – fara a privi sursa.
3. Ce fel de practica sa faci
Exista o ierarhie stricta a tipurilor de materiale de studiu care va vor fi cele mai utile in pregatirea pentru eventualul examen:
- Cele mai valoroase sunt testele simulate si examenele care sunt menite sa fie identice ca stil si forma cu testul pe care il veti sustine de fapt.
- Urmeaza problemele , date in temele pentru acasa, intrebarile din manual sau chestionarele, care sunt date in mod special pentru clasa dvs.
- In cele din urma, intrebari autogenerate sau solicitari de scriere bazate pe material.
Seturile de probleme de la alte clase difera adesea mult in ceea ce priveste scopul si asteptarile, asa ca nu recomand sa le folositi daca scopul dvs. este sa studiati pentru un anumit examen.
Motivul acestei ierarhii a practicii este cunoscut sub numele de procesare adecvata transferului. Practic, asta inseamna ca, cu cat practica ta seamana mai mult cu examenul, cu atat eforturile tale de practica se vor transfera in rezultate reale.
Daca nu aveti acces la seturi de probleme de inalta calitate (cum este adesea cazul in clasele non-tehnice), o solutie buna este sa faceti un prompt de scriere. Alegeti un concept, o tema sau o idee mare si apoi incercati sa o explicati succint si precis, fara a deschide cartea. Apoi recititi-l pentru a vedea daca ati inteles bine.
Sfat : acordati intotdeauna prioritate setului de probleme de calitate superioara. Examenele simulate sunt cele mai bune, urmate de probleme de la clasa si apoi de scris sugestii din ideile mari sau conceptele discutate.
4. Asigurati-va ca intelegeti cu adevarat
Majoritatea orelor academice sunt conceptuale. Aceasta inseamna ca trecerea sau esecul depinde inevitabil de daca ati inteles unele idei importante. Memorarea conteaza, dar este mai des ca un mijloc de intelegere, mai degraba decat un scop in sine.
Aceasta inseamna ca intelegerea profunda a conceptelor de baza din spatele oricarui examen pentru care studiezi ar trebui sa fie o prioritate.
Problemele de practica ajuta deja in acest sens, deoarece pentru a rezolva o problema, de obicei, trebuie sa o intelegeti.
Cu toate acestea, intelegerile superficiale care se mascheaza drept profunde sunt foarte frecvente. Psihologii au chiar si un nume pentru asta: iluzia profunzimii explicative.[2] Motivul este ca, desi este usor sa verificati de sine statator cunostintele faptice (fie le stiti, fie nu), intelegerea se desfasoara in grade, asa ca este usor sa va convingeti ca stiti in profunzime ceva ce nu stiti.
Ca rezultat, recomand Tehnica Feynman ca instrument pentru aprofundarea intelegerii conceptelor de baza abordate in clasa. Veti sti ceva cel mai bine cand il puteti preda.
Sfat : Identificati conceptele de baza si asigurati-va ca le puteti explica fara sa va uitati la material. Daca intr-adevar nu intelegi ceva, mergi inainte si inapoi intre explicatia din manual si propria ta intelegere pana cand o faci.
5. Invinge anxietatea simuland mai intai examenul
Examenele mari vin cu o mare anxietate.
Anxietatea este unul-doi pumn pentru capacitatea ta de studiu. Este atat mai greu sa te concentrezi, cat si stresul ingreuneaza sa-ti amintesti lucruri, chiar daca ai putea.
Solutia este sa faci din cel putin unele dintre sesiunile tale de studiu o simulare completa a examenului. Daca aveti cateva examene simulate, le-as pastra pentru a face o simulare completa a testului – aceeasi postura, materiale si, cel mai important, aceleasi constrangeri de timp.
Exista trei beneficii in a face simulari complete:
- Iti creste anxietatea temporara in timp ce studiezi, ceea ce face mai usoara reamintirea informatiilor din cauza efectelor de memorie dependente de stare.
- Expunandu-te la situatia de examen, vei fi mai putin anxios cand va veni eventualul test.
- De fapt, veti sti care este probabilitatea dvs. de performanta la test!
Sfat : Simulati-va examenul facand examene simulate (sau daca acestea va lipsesc, cu alte probleme) in aceleasi constrangeri de timp si conditii ale examenului propriu-zis.
