Mikolaj Kopernik, cel mai mic dintre cei patru copii ai unui comerciant prosper de cupru cu acelasi nume. Mama lui provenea dintr-o familie bogata de negustori din clasa superioara. La universitate, fiul lor a inceput sa foloseasca forma latina a numelui sau pe care toata lumea il va cunoaste – Nicolaus Copernic.
S-a inscris la Universitatea din Cracovia in 1491, la varsta de 18 ani, pentru a studia astronomia, matematica, filozofia si stiintele. Dar a invatat si greaca veche pentru ca adevarata lui pasiune se afla in stele si multe dintre marile lucrari de astronomie pe care dorea sa le citeasca au fost scrise in acea limba.
Studiile si observatiile au inceput sa-l convinga pe Copernic ca perspectiva geocentrica (centrata pe Pamant) a universului era deschisa la indoiala si ca un sistem heliocentric (centrat pe soare) era alternativa fezabila.
Asemenea pretentii erau periculos de eretice si Copernic le-a tinut mai mult sau mai putin intelept pentru el. Pedeapsa pentru erezie, la urma urmei, ar putea fi arderea pe rug.
Cu toate acestea, el a distribuit un document scris de mana prietenilor de incredere in 1514. Acesta a fost intitulat Commentariolus (Micul comentariu) si a prezentat credintele sale care au inclus:
Cu curaj, Copernic a scris: „S-ar putea sa fie balbucnitori, total ignoranti in materie de matematica, care indraznesc sa-mi condamne ipoteza, sub autoritatea unei parti a Bibliei rasucite pentru a se potrivi scopului lor. Nu-i pretuiesc si le dispretuiesc judecata nefondata”.
Pana in 1532, Copernic terminase de scris primul manuscris al cartii sale revolutionare De Revolutionibus Orbium Coelestium – Revolutiile sferelor celesti. Dar ii era frica sa-l publice din cauza posibilei reactii din partea Bisericii si a Statului.
Acest lucru avea sa se schimbe sapte ani mai tarziu, cand matematicianul german Georg Joachim Rheticus a venit sa studieze alaturi de Copernic. A citit De Revolutionibus Orbium Coelestium, a fost surprins de el si i-a spus prietenului sau polonez ca ii datoreaza lumii sa publice.
Un Copernic prudent a fost in cele din urma de acord ca Rheticus ar putea publica o carte care sa ofere un rezumat de baza al teoriei heliocentrice. Dupa cum era de asteptat, primirea a fost ostila, probabil reprezentata de teologul protestant Martin Luther, care a scris:
„Acest nebun doreste sa inverseze intreaga stiinta a astronomiei; dar Scriptura sfanta ne spune ca Iosua a poruncit soarelui sa stea nemiscat, si nu Pamantului”.
„Prostul” nu a fost insa arestat, asa ca un Copernic mai increzator ia dat lui Rheticus manuscrisul sau De Revolutionibus Orbium Coelestium pentru ca acesta sa fie tiparit in Germania. Cartea, dedicata cu perspicacitate Papei, a fost publicata cu putin timp inainte de moartea lui Copernic in 1543, dupa care sustinerea teoriei sale a crescut constant.
Atat de mult incat in 1616 o Biserica Catolica ingrijorata a declarat ca sprijinul pentru heliocentrism este o erezie si a interzis cartea, permitand doar o versiune editata in 1620 care a eliminat sau a schimbat referintele la un Pamant in miscare si un soare central.
Dar genul era acum scos din sticla si alti oameni de stiinta se bazau pe munca lui Copernic pentru a demonstra ca Pamantul era doar o lume care orbiteaza o stea intr-un cosmos vast si ca planeta noastra nu era in centrul nimicului.
Totusi, a fost o munca lenta si, in 1632, cand Galileo Galilei, bazandu-se pe ideile astronomului polonez, a insistat ca Pamantul orbiteaza in jurul Soarelui, a fost pus in arest la domiciliu pentru comiterea de erezie impotriva Bisericii Catolice.
Nicolaus Copernic a murit in 1543, dupa un accident vascular cerebral, la varsta de 70 de ani. Pe langa astronom, a fost matematician, medic, savant, traducator, guvernator, diplomat, economist si canonic catolic.
Nu s-a casatorit si nu a avut copii. A fost inmormantat la Catedrala din Frombork din Polonia intr-un mormant nemarcat. Ramasitele despre care se crede ca sunt ale lui au fost descoperite in 2005, iar in 2010 au fost reingropate, noul sau mormant marcat cu o piatra funerara de granit negru decorata cu un model al sistemului solar.
